tremura
Смотреть что такое "tremura" в других словарях:
tremura — TREMURÁ, trémur, vb. I. intranz. 1. (Despre fiinţe şi despre părţi ale corpului lor) A face mişcări involuntare, rapide şi repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc. 2. (Despre plante şi despre părţi ale lor; rar, despre lucruri) A face… … Dicționar Român
tremura — s. f. Tremor … Dicionário da Língua Portuguesa
teemura — tremurá ( r, át), vb. – A face mişcări repezi şi repetate. – var. Banat trămura. Mr. treambur, tremurare, megl. tremur, tremurari, istr. tremur. lat. tremŭlāre (Diez, I, 424; Densusianu, Hlr., 167; Puşcariu 1760; REW 8879), cf. it. tremolare,… … Dicționar Român
ţâţâi — ŢÂŢÂÍ, ţấţâi, vb. IV. intranz. 1. (Despre animale şi insecte) A ţârâi2 (2). 2. (Despre oameni) A scoate un sunet asemănător cu un ţ prelungit care exprimă nemulţumire, dezaprobare etc. 3. A tremura. ♢ expr. A i ţâţâi (cuiva) inima (sau, fam.,… … Dicționar Român
palpita — PALPITÁ, palpít, vb. I. intranz. 1. (Despre inimă) A bate mai puternic, mai rapid decât e normal sau a bate în mod neregulat, din cauza unei emoţii, a unui efort, a unei boli; a zvâcni. ♦ (Despre oameni) A fi stăpânit de o emoţie puternică, a fi… … Dicționar Român
vibra — VIBRÁ, vibrez, vb. I. intranz. 1. (Despre corpuri sau medii) A se mişca oscilatoriu şi periodic în jurul poziţiei sale de echilibru; a avea vibraţii; a tremura, a trepida; p. ext. a produce sunete. ♦ (Despre sunete) A răsuna. ♦ (Despre voce) A… … Dicționar Român
dârdâi — DÂRDÂÍ , dấrdâi, vb. IV. intranz. 1. (Despre fiinţe) A tremura de frig, de frică etc. ♦ (Despre dinţi) A clănţăni de frig, de frică 2. (Despre pământ, ferestre etc.) A se cutremura, a se clătina, a dudui. 3. fig. (Rar; despre oameni) A trăncăni,… … Dicționar Român
tremurat — TREMURÁT1 s.n. Faptul de a tremura; tremur. – v. tremura. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TREMURÁT2, Ă, tremuraţi, te, adj. 1. Care se mişcă uşor şi repetat, care tremură, care vibrează; tremurător. 2. (Despre glas) Care are… … Dicționar Român
tremurător — TREMURĂTÓR, OÁRE, tremurători, oare, adj., s.f. 1. adj. Care tremură, care vibrează; tremurat2, tremurând. ♦ (Despre ape) Care unduieşte uşor, care se încreţeşte la suprafaţă. 2. s.f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu flori hermafrodite … Dicționar Român
vargă — VÁRGĂ, (1) vergi, (2) vărgi, s.f. I. 1. Nuia lungă, subţire şi flexibilă, tăiată de obicei dintr o ramură dreaptă de arbore. ♢ expr. (Adesea adverbial) A tremura vargă (sau ca varga) = a tremura foarte tare, din tot corpul (de frică sau de frig) … Dicționar Român
cutremura — CUTREMURÁ, cutrémur, vb. I. 1. refl. (Despre pământ) A se zgudui din cauza unui cutremur (1). ♦ refl. şi tranz. A (se) clătina, a (se) scutura. 2. refl. şi tranz. fig. A (se) înfiora, a tresări sau a face să tresară; p. ext. a (se) îngrozi, a… … Dicționar Român
